Confectionarea casetelor metalice

Casete pentru montaje

Pentru a face o cutie sau caseta la montajele realizate, puteți folosi diferite materiale, cum ar fi lemn, acril, metal sau o combinație de materiale. În acest caz, a fost folosit o foaie de tabla , care a fost indoita pentru a lua forma de „u”, (U), cu o pereche de flanșe 2 centimetri, care servesc ca suport pentru capacul de lemn sau tabla . Pe suprafata tablei se vor face gauri ce vor gazdui : comutatorul de aprindere, butoanele de control de ton și volum, ventilator, iesire difuzor, semnal de intrare, siguranță, cablul de alimentare. Aceste găuri s-au facut , cu excepția ventilatorului, ieșirea de difuzor și comutatorul, cu ajutorul burghielor de metal.

Este important să ne amintim că cutia trebuie să aibă toate orificiile necesare pentru cazarea adecvată a componentelor . Prin urmare, vă recomandăm să vă programați foarte bine procesul de realizare a casetei, înainte de vopsire.

Partea exterioara a ansambului este facuta din PAL si este realizata in forma unei cutii tunel .Lemnul a fost atașat cu lipici de lemn și insurubat cu șuruburi. S-au slefuit marginile pentru a da un finisaj neted. Amintiți-vă să lăsați cel puțin 5 mm de spațiu între cadru metalic și tunelul de lemn, pentru tapitare , cu materiale din imitație de piele sau alte materiale .

Durata de viață a amplificatorului depinde de o bună ventilație și permanenta asigurare a intervalului de temperatură recomandata de producătorul  de circuite integrate. Atunci când vorbim de proiecte de amplificatoare de putere acestea implică o intrare și o iesire de ventilatie . Aerul este circulat fortat in interiorul cutiei de la intrarea realizata in lateralul cutiei , prin care intra aer rece , pana la iesirea din spatele cutiei unde este asezat si ventilatorul . Aer cald va ieși fortat prin gaura ventilatorului . Aceste gauri au fost relizate  cu un burghiu de  2 inci.

Pentru realizarea tapitarii se curata ambale suprafete ce vor fi lipite . Se aplica pe ambele suprafete lipici sau orice alt adeziv disponibil . Se va avea in vedere ca materialul ce este lipit pe cutia de lemn sa fie bine intins pentru a nu exista cute ce arata inestetic la finalul proiectului. . Se va avea mare grija la margini pentru ca materialul sa se taie in asa fel incat sa nu fie vizibil lemnul odata terminata lucrare . In final se vor pune coltare de plastic la fiecare colt al cutiei .

Pentru o vizualizare a proiectului care m-a ajutat sa va descriu procesul mergeti la http://youtu.be/dNnXwSZco_0

 

Acesta a fost in mare tutorialul pentru realizare a casetelor pentru montaje ce electronistul amator ureaza sa le realizeze in cariera sa. Succes la mesterit

Materialul a fost tradus de pe site-ul  www.construyasuvideorockola.com

Cum executam lipituri cu cositor

Lipirea cu cositor

Lipirea cu cositor reprezinta principala forma de asamblare a pieselor  electronice, deoarece asigura o fixare mecanica rigida si un bun contact electric. Pentru efectuarea lipiturii se foloseste ciocanul de lipit .Acesta se incalzeste la o temperatura de 250 – 300 grade celsius ,superioara punctului de topire al aliajelor de cositor .  Ca decapant ( pentru curatarea chimica a suprafetelor ce se lipesc) se recomanda colofoniul (sacaz ) folosit fie in stare solida fie dizolvat in alcool ( spirt ).

Lipirea se efectuaza in mai multe etape care urmate corect de catre electronistul amator vor da rezultate garantate.

  •  Se curata mecanic de catre electronistul amator suprafetele ce se vor lipi
  •  Ciocanul de lipit , incalzit in prealabil , va fi curatat la varf fie pe un burete umed fie pe o bucata de material abraziv ( aceasta din urma fiind mai putin indicata pentru ca deterioreaza varful ciocanului de lipit) dupa care se atinge cu varful o bucata de colofoniu pentru curatarea de oxizi.
  •  Se atinge cu varful o bucata de cositor care se intinde pe toata suprafata activa a acestuia dupa care se aplica varfului din nou colofoniu.
  •  Imediat dupa acesta etapa se atinge una din supafetele ce vor fi lipite si treptat colofoniul topit si cositorul se intind astfel efectuandu-se cositorirea suprafetei .
  •  Acelasi procedeu se aplica si celeilalte suparfete sau piese pentru o buna lipitura intre acestea
  •   Dupa cositorirea pieselor sau suprafetelor acestea se pun in contact simultan si cu ciocanul de lipit . Cositorul se va topi si se va intinde unind cele doua suprafete astfel efectuandu-se lipitura propriu-zisa

Pentru obtinerea unei bune lipituri electronistul trebuie sa exerseze si sa isi formeze mana altfel riscand sa deterioreze piese sau sa aiba esecuri in proiectele ce urmeaza a fi efectuate

googlef6cc613f97f54fbf.html

Site-uri utile

Electronistul amator incepator are nevoie de indrumari si de exemple clare din care sa invete si sa experimenteze . In continuare voi posta o lista cu site-uri utile din punctul meu de vedere pentru electronistul amator fie el incepator sau avansat .

Forumuri

Proiecte

Magazine

Pentru  inceput acestea mi se par cele mai folositoare unui electronist amator incepator . Cu timpul fiecare individ in parte isi va face singur propria colectie de adrese de site-uri utile in functie de domeniul in care se orienteaza si se axeaza in electronica . Succes la experimentat si construit cat mai multe proiecte .

Cum facem gaurile in placile cu cablaje

Descriere

Electronistul amator  , dupa terminarea executarii cablajelor , va trebui sa gaureasca placile pentru introducerea componentelor  folosite proiectul in curs de realizare . Aceste gauri se pot face cu ajutorul unei bormasini normale cu mandrina insa compatibila cu burghie macar de 1mm. Pentru lucrari unde diametrul gaurii este necesar sa fie mai mic se recomanda folosirea unei minibormasini ce se gaseste in comert si al carui pret variaza de la 80 de lei la cateva sute de lei in functie de puterea si dotarile acesteia . Mandrina acestei minibormasini va putea prinde burghie de la 0,3 pana la 3,2 mm si va executa lucrari de mare finete . Este o investitie ce merita facuta deoarece usureaza mult munca electronistului amator . Din lipsa fondurilor sau din dorinta de a realiza singur o scula utila electronistul amator poate sa isi realizeze singur o astfel de minibormasina . Recomand totusi mandrina sa se procure din comert acest lucru scutind electronistul amator de multe probleme neprevazute , burghie rupte si asigurand siguranta acestuia.

Minibormasina facuta de electronistul amator se va realiza dintr-un motor la 12 volti sau 24 in functie de posibilitatile fiecaruia acesteia montandu-se  o mandrina . Discutii despre acest subiect gasiti pe acest forum  .

Procurare

Mai jos dau cateva link-uri de unde se pot procura asemenea scule:

http://www.tme.eu/html/RO/masini-de-gaurit-miniatura-d-0400/ramka_2595_RO_pelny.html

http://www.e-piese.ro/shop/mini_bormasina_cablaj.html

Fabricarea circuitelor imprimate (PCB)

Electronistul amator in proiectele sale trebuie sa invete sa isi creeze si execute singur placile cu circuite imprimate ( pcb ).

Pentru aceasta va avea nevoie de placi placate cu cupru , substante chimice de corodare si in functie de metoda de executie a circuitelor imprimate ( pcb ) diferite materiale si solutii chimice.

Tipuri de executie a circuitelor imprimate( pcb )

1. Metoda markerului permanent este cea mai ieftina si cea mai la indemana pentru electronistul amator 

Cu ajutorul markerului electronistul amator va trasa pe placa traseele din schema . Dupa aceasta operatiune placa este introdusa intr-o tava cu substanta corodanta , cel mai des intalnita fiind clorura ferica , si se agita usor pana stratul de cupru ramas neacoperit de marker va disparea . Placa se spala bine cu apa si apoi cablajul rezultat se curata cu alcool pt indepartarea markerului . Cu ajutorul unei minibormasini se vor executa gaurile pt introducerea pieselor.Optional placa se va da cu o solutie de protectie pentru pcb ce se poate procura din comert sau electronisul amator poate fabrica in regim propriu din  colofoniu dizolvat in alcool .

2. Metoda transferului de toner

Este metoda cea mai indragita de electronistii amatori . Se creeaza pe calculator o schema in programe ca Eagle Cad sau Sprint Layout . Pe o foaie de hartie foto se va imprima schema realizata si se va lipi pe placa cu ajutorul unui fier de calcat dat la nivelul cel mai mare de caldura .

Se apasa cu forta pt ca imprimarea sa se realizeze cu succes. Dupa acest pas ,care dureaza cam un sfert de ora, se recurge la indepartarea hartiei prin spalarea cu apa fierbinte . Cablajul astfel imprimat urmeaza a fi introdus in substanta coroziva si de aici se urmeaza pasii de la prima metoda .

3. Metoda cu substante fotosensibile

4. Metoda Serigrafiei

Despre aceste doua metode din urma vom discuta in alte articole deoarece gradul de dificultate este mai ridicat iar pentru un electronist amator inecpator nu este rentabil ,nici din punct de vedere econimic nici al timpului de realizare , sa efectueze montajele cu aceste montaje . Pe parcurs dupa ce va realiza cat mai multe proiecte cu primele metode electronistul amator va putea realiza circuite imprimate ( pcb ) si cu ultimele doua metode .

Imaginile au fost luate de pe:  http://construyasuvideorockola.com/fabricacion_impresos_04.php

Atelierul Electronistului Amator

Atelierul

Atelierul electronistului amator poate fi dupa posibilitatea fiecarui individ in parte, un colt intr-o camera a casei sau in cel mai fericit caz o incapere in care viitorul savant miniatural sa isi poata desfasura cercetarile nestingherit .

Atelierul ideal al electronistului amator este  prevazut cu un birou sau o masa pe care se vor aseza dispozitive ca sursa de tensiune , statia de lipit , generatoare de ton si in cazul celor care isi permit de la inceput un osciloscop. Atelierul mai trebuie utilat cu un panou pentru scule auxiliare ( pile , mici fierastraie , minibormasina pentru placi ,burghie,  diferite chei , ciocanele ) si un dulap sau rafturi pentru cutii in care se vor stoca piese sau ansamle ce vor servi viitoarelor proiecte electronice. Atelierul mai trebuie prevazut cu o mica menghina ce serveste la prinderea  anumitor piese ce trebuies prelucrate . In atelierul electronistului amator nu trebuie sa lipseaca un prelungitor cu un minim de 4 prize si un simplu dispozitiv de protectie ce consta in inserierea unui prelungitor a unui bec de 100w in caz de scurt circuit sigurantele din atelier nu vor bubui ci se va aprine becul .  Acesta este minimul de scule si spatii de depozitare din atelierul electronistului amator urmand ,cum am mai spus ,ca acesta sa isi procure scule si dispozitive necesare  pentru nevoile fiecaruia

Imaginea a fost luata de pe http://garage-workbench.net

Ce iti trebuie in atelierul de electronica

Amatorul de electronica are nevoie de cateva obiecte si dispozitive fara de care nu poate initia nici un proiect. Voi enumera mai jos cele mai importante dintre acestea , urmand ca pe viitor amatorul electronist sa isi imbogatesca atat cunostintele si exerienta in aceasta arta cat si dispozitivele si sculele necesare , construite de el sau procurate din comert.

1.Pistol de lipit sau letcon

Aceasta scula este absolut necesara pt lipirea si dezlipirea pieselor de catre amatorul electronist in viitoarele proiecte. Pentru  inceput este suficient acesta pe parcurs amatorul electronist urmand sa isi procure sau sa isi construiasca o statie de lipit .

2. Multimetru

Este un dispozitiv foarte util in realizarea masuratorilor si a testelor de catre electronistul amator . Acesta poate si digital sau analogil dupa nevoile si bugetul fiecarui electronist amator in parte . Multimetrul simplu  combina un voltmetru , un ampermetru si un ohm-metru . Are o mare importanta in viitoarele proiecte si fara el nu ar fi posibila efectuarea rapida a masuratorilor .

3. Sursa reglabila de laborator

In experimentarile sale electronistul amator are nevoie de diferiete tensiuni continue care sa fie capabile sa debiteze curenti de diferite intensitati .  

Se poate procura din comert , de la magazine de specilitate , sau se pot confectiona de catre electronistul amator surse reglabile de tensune (alimentatoare) . Acestea sunt dispozitive care transforma tensiunea alternativa preluata de la retea in tensiuni continue reglabile dupa dorinta . Sursele pot fi mai simple sau mai complicate ca constructie in functie de nevoile si de buzunarul electronistului amator.

4. Pompa de fludor

Acesta este un dispozitiv util la indepartare fludorului de pe placa la care se lucreaza , fie ca e o depanare sau extragerea unor piese pentru alte proiecte . Ese compusa dintr-un tub metalic sau plastic , o tija metalica si un arc. Exista si alte solutii pentru aceasta operatiune dar cea mai raspandita si indragita de electronistii amatori este aceasta .

5. Lupa cu brate

“A treia mana” este o scula extrem de utila pentru electronistul amator  ce ai permite  sa lucreze mai usor . Aceatsa e formata dintr-o lupa ( optional ) si brate  cu “capete de crocodil” ce pot fi reglate nevoilor  electronistului amator.

5. Placa de test “Breadboard”

Aceasta placa este perfecta pentru testarea prototipurilor sau a proiectelor de demonstratie fara a mai dedica timp producerii unui PCB si lipirii. De asemena schema poate fi modificata instantaneu fara probleme.

6. Diferite scule si accesorii

Electronistul amator mai are nevoie de clesti de difetite tipuri si marimi , surubelnite , seturi de imbusuri , banda izolatoare, colofoniu ( sacaz ) , cositor , cateva fire la capetele carora s-au lipit clesti crocodil ( utile pentru legarea fara a mai fi nevoie de lipire a anumitor piese ). Si lista continua in functie de necesitatile electronistului amator si de bugetul acestuia .

Acestea sunt in mare cele mai importante scule si dispozitive necesare in “atelierul ” electronistului amator ,iar  cu timpul o sa isi imbogateasca in permanenta “arsenalul” .